Goodbye, Eurovision!

* Nedrept. „Cei din urmă vor fi cei dintâi!”, tot repetam, ca pe o mantră, de fiecare dată când o altă ţară mai ocupa câte un loc din cele zece în Finala Eurovision. „Nu pot să cred! Nu ne-am calificat în finală!”, mi-a răsunat în urechi vocea prezentatorului TVR când şi ultima şansă a trupei The Humans de a urca pe scena finalei s-a spulberat. Vocea Cristinei Caramarcu a sunat impecabil! Şi de zece ori mai bine decât multe dintre glăscioarele calificate în Finală. Şi asta n-are legătură cu faptul că-i tecuceancă! Dacă ne-a lipsit însă ceva, acela a fost spectacolul cu care să luăm ochii. Nu spun că solista ar fi trebuit să iasă dintr-un pian ca vampirul din sicriu, cu un ochi fulgerând în altă culoare, şi să ia foc scările în timp ce ea cântă la pian, aşa cum a făcut Ucraina! Dar uitaţi-vă cât de bine a ştiut DoReDos să-şi pună în valoare piesa cu influenţe populare! Sau magia creată de vikingii danezi! Sau măcar putea să încerce şi Cristina să urle în timp ce-şi smulge părul cu cap cu tot, aşa cum a făcut solistul Ungariei! Când colo, ai noştri s-au pierdut printre măşti şi manechine… Şi ce m-a deranjat mai mult decât nedreapta necalificare în finală a fost mesajul organizatorilor la piesa noastră: „Is it Goodbye to The Humans tonight? Only time will tell!”. Trist!