„Într-o cameră plânge Roxen, într-o cameră suntem noi, ceilalți”

* Eurovision. Învăluită în fumul care îneca scena, mă mir cum de Roxen n-a călcat pe vreun dansator, la începutul momentului său artistic din semifinala Eurovision. „Ţin-te bine!”, i-a şoptit un gând, când cânta ridicată deasupra capetelor. Aproape că a dispărut de pe scenă în momentul în care unul dintre dansatori a târât-o artistic pe podea. Şi asta în timp ce artista cânta! „Mulțumesc Europa! Nu ești singură!” sunt cuvintele cu care şi-a încheiat prestaţia la Eurovision. Şi a spus şi "Adio!" finalei.

Câteva ceasuri mai târziu, în direct la TVR1, Liana Stanciu, şefa Delegaţiei României la Eurovision, punea ratarea calificării în finala competiţiei pe seama lipsei de experienţă a lui Roxen, care fusese lăsată să plângă singură într-o cameră. Că tot cântase la refren "You are not alone, not alone now".

„Cred, mai degrabă, că a fost despre lipsa de experienţă a lui Roxen. Dacă ne uităm la ţările calificate în finala de sâmbătă, vom descoperi de la seniorii Hooverphonic din Belgia, care au treizeci şi ceva de ani de activitate, până la nume cu notorietate. Am făcut ce am putut să ne reprezentăm țara cel mai bine. Într-o cameră plânge Roxen, într-o cameră suntem noi, ceilalți”.

Trist este că, la TVR, victoriile sunt „de echipă”, iar pentru eşec e „vinovat” doar artistul. Care, nu-i aşa, s-a dus de capul lui acolo, nu a avut în spate o echipă de profesionişti! Cu sau fără ghilimele!