Ţi-ai angaja rudele, dacă ai fi şef de instituţie?

* Sinceritate. „Păi, de ce s-angajez pe altul străin şi să nu-i angajez pe ai mei? Aşa a fost dintotdeauna!”. „Normal, mi-aş angaja neamurile şi pe urmă, restul, nici măcar la mătură. Bine, şi la mătură se ajunge tot cu intervenţii…”. „Cred că aş angaja şi eu, de ce să mă dau înapoi? Sunt mulţi care habar n-au şi sunt în funcţie mare”. „Da. tot neamul! Ca să fie bine pentru toată lumea”. „Asta e din tată-n fiu. Nici nu mai încape discuţie! Să luăm un ban grămadă”. „Normal! De ce să nu?! Dacă aşa este în ziua de astăzi, ţinem pasul. Se pricep toţi care sunt în funcţii, acolo? Şi atunci? E la număr, acolo, şi la salariu”. „Toţi au angajat nepoţi, soţii, unchi, amante… tot ce se poate! Păi pentru ei, nu pentru noi!”. „Nepotismul pleacă direct de sus. Totul este o mafie. Fără un spate, de sus, nu se poate”… Iată-aşa se succedau răspunsurile, miercuri seară, la "Vax Populi", pe Prima Tv. Întrebarea sondajului era mai degrabă o provocare la sinceritate: „Dacă aţi fi un mare mahăr în vreo instituţie, v-aţi angaja rudele, pilele, amanta, amantul…?”. Doar două răspunsuri: „Nu, n-au pregătire!” şi „Nu! Aveţi cuvântul meu!” s-au făcut auzite. Şi vorba aia, a fost întrebare grea, la care nu se putea răspunde cu clasicul „Nu ştiu, nu sunt din localitate”. Consider că răspunsurile ar fi trebuit nuanţate: Neamurile personale ar putea fi angajate doar dacă ar avea loc de neamurile şi obligaţiile celui care te fac pe tine şef de instituţie…