Ce spun manelele despre noi, ca popor?

* Frust și just. "Oricât ne-ar plăcea să ne ascundem după cărți, dicționare, facultăți, impresii sau melancolii ale trecutului nostru cult, ăștia suntem în momentul de față, ca masă: suntem consumatori de manele", m-au lovit în față cuvintele lui Adrian Despot, pe care una dintre cele "40 de întrebări cu Denise Rifai" îl chestionase scurt: "Ce spune muzica despre un popor?". Mi-ar fi plăcut să-l pot contrazice, dar am urmărit emisiunea de duminică noaptea din camera unui hotel din Mamaia - zona accesibilă, că ieftină nu-i pot spune -, și în fiecare dintre cele două colțuri ale balconului aș fi putut să ascult o altă manea... Iar pe centru, o şaorma de manele. "Departe de adevăr ar fi afirmația că manelele reprezintă muzica ce definește poporul român. Ele nu sunt muzica noastră națională. Muzica folclorică, muzica populară este muzica noastră națională. Dar, în același timp, manelele spun un adevăr. Muzica, de cele mai multe ori, reușește să pună în fața omului o oglindă. Și manelele sunt oglinda noastră, cel puțin în prezent. Acesta este motivul pentru care sunt atât de plăcute", a susținut Despot. Și a venit cu o teorie interesantă: "Diferența dintre manele și muzica rock - dacă ar fi să punctez una singură - ar fi că, dacă de mâine din muzică nu s-ar mai câștiga niciun ban, dacă nu s-ar mai plăti muzica, cei care cântă manele s-ar reorienta. Cei care rămân artiști și cei care cântă rock ar rămâne să cânte în continuare". Câtă vreme o să aibă cine lipi euro cu scuipat pe fruntea maneliștilor, nu ne facem bine!