Fuego, ia-ţi bradul şi du-te!

În vârf de brad. Zăpadă, ninsoare, viscol, iarnă dezlănţuită, agricultură, fructe şi vie compromise, drumuri blocate, reţele căzute... dezastru în toată regula, da’ cine era moţ peste toate, vesel ca un cintezoi? Fuego! Ieşise la colindat! Nu era pe săniuţă, ci pe un skateboard electric, cu care se plimba pe carosabil şi mărturisea, la Antena Stars: "Mi-am luat câteva zile libere, după turneul prin toată ţara. Dacă ştiam că vine iarna, cântam în toate oraşele "Împodobeşte, mamă, bradul". E frumos să vezi că primăvara se lasă aşteptată şi sunt extrem de fericit că am prins câteva zile frumoase, pline cu zăpadă".

Ascultându-l, mi-am adus aminte de un banc despre cum a ajuns îngeraşul în vârful bradului de Crăciun. Cică după o zi teribilă, în care lui Moş Crăciun i s-au îmbolnăvit patru pitici, renii au răcit, sania s-a rupt şi i-a mai venit şi soacra în vizită, la ceas de seară s-a trezit c-un îngeraş la uşă, cu un brad imens în cârcă şi c-o dilemă: "Ce să fac cu bradul Moşule?!". Şi de atunci există tradiţia cu îngeraşul înfipt în vârful bradului. Fuego, ia-ţi bradul şi du-te!