Nişte Apă (I) (dosarele Z)

drumul cel pân-la fântână/ mi-a spus ce-nsemnează sete
când nu am un strop de apă,/ însă nimenea nu crede,
şi mi-a spus şi cum se poate/ să mă sui şi să cobor
şi să văd cum nişte apă/ se întâmplă-ntr-un izvor,
cum s-adună şi începe/ să se nalţe pe-ndelete,
pe-ntuneric, spre lumină, pân-la ciutură şi sete
 
drumul cel pân-la la fântână/ este drumul către viaţă
scurtă, lungă, amărâtă,/ împlinită sau deşartă,
drumul spre-un izvor din care/ beau şi cred că mă învaţă
cum se face-o apă vie/ chiar şi dintr-o apă moartă...
şi cum poate orişicine/ şi-orişiunde să priceapă
că nici moartea cea vitează/ nu rezistă fără apă