Declaraţie de Război (II) (dosarele Z)

Şi te mai şi pârăsc la cel ce-a fost
şi este-(n veac de veac) numărătorul
celui deştept, dar şi al celui prost!...
Nu crezi că-i mai frumos (cu binişorul)
 
să înţelegi că n-am să fiu (nicicând)
cel ce se-nclină declinării oarbe,
principiului „fă-ţi cruce pe pământ”,
printre căpşoare goale, printre leoarbe?
 
Da, te pârăsc, mult(prea)(i)lustru zeu,
la cel cu sceptru şi cu halebardă...
şi nici un „of” şi nici un „auleu”
şi nici un „vai de mine” nu te iartă!
 
Fii serios...ascultă-mă ce-ţi spun:
vremelnicia mea-i nemărginită,
vecia ta-i biet substantiv comun...
şi nimenea nicicând n-o să-ţi deschidă!