Revista Dunărea de Jos, în jurul Centenarului

Un caz  potrivit cu dilema sfâşietoare din Primul Război Mondial, societatea românească fiind divizată (nu proporţional), între cei care alegeau lupta pentru Basarabia şi respingeau pericolul rusesc bănuit, dar deja păţit, şi cei care visau unirea cu Transilvania, sfidând maşinăria de război colosală, cu cinci "capete", a Puterilor Centrale, pierzând însă şansa unirii cu românii de peste Prut, este cel mai bine ilustrat prin articolul "Constantin Stere - drama opţiunii între Ardeal şi Basarabia". Text cu tâlc, dar nu scris pentru revistă, ci "colectat" dintr-un tom (recte din revista "Patrimoniu"), aşa cum ne-a obişnuit de mai multă vreme revista "Dunărea de Jos", a Centrului Cultural cu acelaşi nume, acum la nr. 191. Coperta, cu cifra Centenarului, însângerată, prinsă într-un contur-graniţă ghimpată, se dedică astfel Marii Uniri. Găsim un discurs al lui Titulescu, rânduri din Pamfil Şeicaru, un titlu incitant - "În spatele tratativelor pentru intrarea României în război", pagini pagini dintr-o lucrare de cercetare a istoricului american Glenn Torrey (cel care s-a ocupat şi de arhiva din România a generalului Berthelot). Articole scrise special: o alocuţiune a preşedintelui CJ, Costel Fotea, despre Centenar, un eseu de Nicolae Bacalbaşa despre Averescu: "un basarabean care a refuzat Unirea", o prezentare a momentului 7 - 9 ianuarie 1918, Bătălia Galaţiului, în contextul refacerii Monumentului apărătorilor oraşului Galaţi, semnată de prof. Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie gălăţean, un mic eseu de Elena Parapiru.