Decizie...cu Binişorul (I) (dosarele Z)

M-aş spânzura şi-acuma,/ dar zău că nu-mi convine:
scandalizez bigoţii,/ fac silă, stric decorul...!...
Îl sun pe Sarsailă/ ca să-i ascult părerea,
iar ăsta, Sfânt de Bază,/ mă ia cu binişorul:
 
– Hei, scump prieten, spune-(mi)/ ce naiba e cu tine?
cum ţi-ai pierdut curajul/ şi vlaga temerară?
erai cel mai puternic/ din neamurile tale...
şi-acum cauţi motive?/...cine te-a tras pe sfoară?...
cât de deştept e-acela/ care a fost în stare
să-ţi pună-n hăţuri mintea/ şi-apoi să te convingă
despre păcatul care-i/ să-(ţi) urci făptura-n ştreangul
cel salvator? nu-ţi vine/ – de-atâta caterincă –
s-azvârli cu bardă-n lună?/ cu stingere-nspre în stele?
nu-ţi vine – de atâta/ minciună în palate
şi-n şcoli şi în biserici – / să-ţi legeni disperarea
în laţul mântuirii?/ să scapi de tot şi toate?