Cântec de Bibliotecăreasă (dosarele Z)
Chiar de ninge, chiar de plouă/ nu mă doare şi nu-mi pasă:
eu cu mâinile-amândouă/ am bibliotecăreasă
tăcătoare şi deşteaptă/ ca o carte inedită
care-mbie şi aşteaptă/ vremea să i se deschidă
foile minunăţiei/ şi smeririi catedrale,
uşa-poarta veşniciei/ şi singurătăţii sale!
Şi de bate ori nu bate/ nenea vântul frunza-n dungă,
nu (mai) cred că nu se poate/ timpul sacru să-(mi) ajungă
la fereastra după care/ stă secunda mea muşcată
şi aşteaptă (re)născare/ cu o lacrimă curată
dintr-un iris – foaie verde/ stânjenel cu floare deasă –
eu nimic nu am ce pierde.../ am bibliotecăreasă!
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.