Asimptotic Poem (până când)

azi vin la tine să-ţi dau
simplă şi pură o floare
dintr-un cuvânt botezat
pururea: nu(mă)uita(re)

vin în secunda când stai
şi lăcrămezi la fereastră
ca o muşcată de rând
tristă sub steauă albastră

şi mă aştepţi până când
vezi şi auzi că m-apropii
şi mă visezi până când
mor şi salcâmii şi plopii

şi întinzi mâinile drept
până m-atingi sufleteşte
şi mă iubeşti până când
nimenea nu mai iubeşte

azi vin la tine să-ţi plac
inima scumpă şi mare
azi vin la tine să-ţi scot
ochii căprui la plimbare

şi să te duc tocmai când
capătul lumii ne vede
cum aşezăm sacrosanct
vecinic sărutul-pecete

cum ne-aşezăm în adânc
flacăra noastră înaltă
şi ne oprim până când
iarăşi începe să ardă

astfel gândesc şi închei
astăzi această scrisoare:
azi am să vin să te iau
şi-am să te dau la o floare