La tanti Zoica (II) (după „Ulciorul” lui Omar Khayyam)
Vezi şi auzi cum se dilată
secunda-ntr-astă Viaţă scurtă,
iar Moartea stă-n Dispreţul Lumii
şi-ar vrea să se îmbete turtă?
Să se îmbete şi să-(şi) uite
rolul şi rostu-n Tot şi-n Toate,
iar noi să-i dăm din Clipa Noastră
oleacă de Eternitate?
Acum să gâtlănim, nu Mâine –
mâine, aici, va fi Târziul,
să-(mi) ia, să-(ţi) ia...întâia Vamă
din cât ne mai ajunge Viul!
Acum, monşer – nu-ntr-altă Dată,
căci altă Dată nu există –
hai să ne dea tanti Zoica
şi ochi, şi lacrimi, şi batistă!
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.