N-am loc de Veci, dar mă descurc Aşa (II)
Ţi-ar sta superb să târcoleşti cântând,
să nu mai zică toţi că taci şi faci,
ar creşte vâsc la poarta celor dragi,
n-aş mai fi stat (cincizeci de ani) la rând.
Şi n-aş mai fi sperat ca un zălud...
şi n-aş mai fi crezut că (n)-am noroc...
şi-aş fi zvârlit pornirile pe foc...
şi-aş fi fost haplea, strâmb, (ne)cunoscut!
Nu te-ai gândit la mine nici un pic...
sau ai crezut că-s mort, şi tu nu ştii?
Da, m-am jucat de-a tine, printre vii,
dar te-am pierdut (mereu) la loz în plic!
Cincizeci de ani/Lumină!...Ce amurg!...
ce greieri porţi în păr, frumoasa mea!...
Ce ai de gând? Am nai, încep să urc!...
n-am loc de veci, dar mă descurc aşa!
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.