Lumină şi singurătate
(pentru Lilica şi Claudiu Isac, cititori de bătaie lungă)
Singurătate - geam de monastire -
prin tine-şi trece timpul puritatea
dinspre trecut sau din închipuire.
Plătim, pe rând, cu naşterea şi moartea.
A fost plecare? Şi va fi oprire?
Se află cineva care să ştie?
N-a fost şi nu va fi vreo îndoială:
nici vie moartă şi nici moarte vie.
Atâtea chipuri: linişte pe targă,
în flori de câmp, în piatră, în altare…
Cu ochii stinşi, dar fără să se-ntoarcă,
ajunge iar în punctul de plecare.
Şi iar îmi traversează carotida
şi ud cu sânge linii de sosire…
O, eli, eli…unde-i piramida,
singurătate - geam de monastire?!
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.