Reverie (dosarele Z)

(!) vreau să te văd... şi nu pot să adorm
de-atâta şi atâta AŞTEPTARE,
dar te visez - cu ochii mari, deschişi -
în viaţa şi în moartea următoare,
aşa, ca şi cum (n)-ai fi fost oricând
fir scump, de borangic, de levănţică,
lumină călăuză-n cercul trist
al VEŞNICIEI CU VITEZĂ MICĂ (!)

(!) vreau să te-aud... şi nu pot să-nţeleg
această sibilinică TĂCERE,
nu pot să-mi şterg icoana ta din gând
şi lacrima din punctul de vedere,
mă învârtesc în cercul de mai sus
şi de mai jos - nu, nu, nu mi se pare:
mă strigă întunericul curat
al VEŞNICIEI CU VITEZĂ MARE (!)