Strada Uitării nr. 3 (dosarele Z)

pe strada uitării, la numărul 3,
am văzut o femeie frumoasă -
cetea dintr-o carte cu poezii şi (se) părea că nu-i pasă
când (i)-am dat bineţe şi am întrebat-o
de ce nu pleacă dintr-această grozavă singurătate,
iar ea nu (mi)-a răspuns nici măcar o silabă,
nici măcar nu (şi)-a ridicat ochii din carte,
astfel,
măcar să cred că poartă suflet copleşitor şi inimă vie,
dar i-i frică să-(mi) spună
că ar vrea s-o aud şi s-o ascult cum se (z)bate
într-o lume unde veşnicia nu mai este veşnicie
şi unde alăturea nu mai înseamnă niciodată împreună

acuma se vede numai singurătatea cum ceteşte sub tei,
pe strada uitării, la numărul 3

(Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou")