Fantastic şi Grav (la mormântul poetului Mihai Eminescu)

bate vântul prin artă/ al dracului vânt
nemurirea e moartă/ şi multe mai sînt!!!
intru-n artă haihui/ şi găsesc doar lozinci
rugineşte-n statui/ leonardo da vinci!!!
bate vântul la poartă/ al dracului bate
vioara e spartă/ şi multe sunt toate!!!
şi sunt mulţi care nu/ şi sunt mulţi care da
oare cine când cu/ eminescu va sta???
bate vântul şi bate/ pe partea lui stângă
şi se suie în carte/ şi începe să plângă!!!
ceasul umblă aiurea/ al dracului ceas
rugineşte securea/ iar eu am rămas!!!
se aude o liră/ în teiul bolnav
eminescu respiră/ fantastic şi grav!!!
plânge arta la vamă/ a dracului plânge
iubita mea ia-mă/ la tine în sânge!!!