O livadă în tramvai

* (pentru toate femeile de la "Viaţa liberă") *

Merg cu tramvaiul. Dorm. Şi mi se pare
că cineva îmi umblă-n buzunare,
cu degete încete, delicate;
o simt în buzunarul de la spate;

şi am furnicături, poftă de sfadă
cu hoaţa ce miroase a livadă,
a mere interzise, două, coapte
cum se coc sânii fetei într-o noapte,

când sângele dă-n clocot şi îşi cere
dreptul la viaţă, dreptul la mistere;
când inima nu poate să mai bată
nemuritoare şi însingurată…

Cu degete încete, delicate,
îmi cată buzunarele, pe toate…
Văd, mai târziu, în mâna ei măruntă,
inelul de logodnă şi de nuntă.