O GRĂMĂJOARĂ DE PĂMÂNT [dosarele Z]
(!) aseară n-a putut să vină,/ s-a-mpiedicat de un sărut
indiferent cât luna plină/ şi candid cât un crai zălud (!)
(!) s-a-mpiedicat, şi-a rupt piciorul,/ visul şi ultimul noroc -
m-am resemnat cu binişorul/ şi-am început chiar să mă rog:
dă-i, doamne, numai sănătate,/ poate să vin-oricum, oricând,
am sărutări nenumărate/ şi-o grămăjoară de pământ,
am numai pace şi iubire/ pentru plecaţi, pentru veniţi -
veniţi, plecaţilor, dau ştire:/ v-aşteaptă treizeci de arginţi,
o şoşotire-ntr-o grădină/ care a fost ori nu a fost
când se dădea numai lumină/ celor cu moartea pe de rost,
când nu era vro veşnicie,/ nici de sfârşit, nici de-nceput -
era(m) doar eu... tu... mie... ţie.../ (în)distanţaţi de un sărut (!)
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.