Scrisoare de la NICHITA STĂNESCU (31 martie 1933 – 31 martie 2021)
mai am vro câțiva pași până ajung
unde începe cercul înc-o dată
și unde TOTUL stă-ntr-un ABSOLUT
mai alb, mai negru, fără nici o pată
unde nimic nu are ÎNAPOI,
unde nimic nu are ÎNAINTE
și-unde nu știu că n-are rost să știu
măcar aceste câteva cuvinte
mai am un pas, și nici măcar un pas,
și mă primește înc-o încercare
de-a suferi și de a fi convins
că niciodată SUFLETUL NU MOARE
iată, se-ntâmplă, gata, am ajuns:
AICI e-ACOLO și ACUM e-ATUNCEA –
patru cuvinte ies în calea mea:
MAMA și TATA, LEAGĂNUL și CRUCEA
(Din colecția ”Cele mai frumoase poezii rămase tablou”)
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.