Un coreean din Japonia despre brăileanul Panait Istrati

Reluate după o întrerupere de două săptămâni, serile Salonului literar „Axis libri” al Bibliotecii „V. A. Urechia”  au programat pentru joi, 6 mai,  două subiecte aparent fără nicio legătură, dar care au dovedit că se pot intersecta pe alocuri: Panait Istrati şi sărbătorile de 9 mai ale românilor şi europenilor, Ziua Independenţei, Ziua Victoriei împotriva fascismului şi Ziua Europei.

Mai întâi, Letiţia Buruiană, directorul adjunct al instituţiei, a vorbit despre o altă sărbătoare –  chiar din acea zi – 20 de ani de la „Podul de flori”  şi a făcut introducerea în cele două teme.

Au intrat mai întâi pe scenă brăilenii – cei care au semnat o mare realizare editorială, tipărirea la Editura Proilavia a lucrării coreeanului Kim Song Sou, stabilit în Japonia şi cu studii în Franţa, despre românul Panait Istrati – „Universul operei lui Panait Istrati”, teza de doctorat a asiaticului la Universitatea din Nisa.

Iniţiatorul acestei editări este un gălăţean stabilit la Brăila, Claudiu Brăileanu, bibliotecar la Biblioteca judeţeană „Panait Istrati”.

Cel care a descoperit, a tradus din franceză şi s-a ocupat de tipărirea lucrării a prezentat modul în care s-a ajuns la această întreprindere, vorbind despre personalitatea lui Kim Song Sou şi despre viziunea sa asupra scriitorului brăilean. 

Despre conţinutul lucrării, dar şi despre acurateţea traducerii a vorbit Zamfir Bălan, directorul, adjunct al Muzeului de Istorie Brăila, semnatarul prefeţei. 

Din sală, despre carte n-a vorbit decât Angela Baciu, în calitate „inversă”, adică de brăileancă stabilită la Galaţi…

La „sărbătorile de mai”,  discuţiile au fot preluate de specialiştii în istorie contemporană ai Facultăţii de istorie a Universităţii „Dunărea de Jos”, George Enache, Constantin Stan şi Arthur Tuluş, avându-i ca moderator pe prof univ. dr. Vasile Lica. 

S-a vorbit mai întâi despre războiul de independenţă,  despre importanţa lui în istoria României, apoi despre semnificaţia Zilei Victoriei pentru Europa  postbelică şi s-a terminat cu cei 60 de ani de la acel 9 mai 1950, când s-a consemnat declaraţia Schuman, actul de naştere al viitoarei  Uniuni Europene.

Ofiţerul în rezervă Vasile Lepădatu, un bun orator, a dialogat cu universitarii, chiar şi în contradictoriu, iar seara s-a încheiat rotund cu frumoasele cuvinte ale lui Mihai Creţu, preşedintele Ligii Studenţilor din Basarabia.