CA MÂINE VINE PRIMĂVARA (II) (SINGURA ȘANSĂ)

Ca mâine vine primăvara.../ şi-om face uz de toate cele/ din mila Domnului lăsate/ în jurul munţilor Carpaţi:/ sape şi coase, pârghii, simţuri,/ legi, argumente, jucărele/ - să auzim dacă muscoiul/ strigă "nu vrem, nu ne mai daţi"!
Să auzim dacă ciracii/ cestei scârboase sugătoare/ mai au curaj să se aşeze/ (de pe gunoi) pe masa noastră...!/ Veniţi cu (musca)mor încoace,/ cu imnul Ţării în cântare,/ să nu se mai servească musca/ din farfuria dumneavoastră!
Sunt mulţi, se înmulţesc de-a valma,/ terifiant şi progresiv,/ distrug vederea şi auzul/ şi demnitatea Ţării care,/ acolo, sus, ştii foarte bine,/ la Dumnezeu, în catastif,/ e scrisă drept cea mai vitează/ de pe Pământ descălecare!
Să nu le ceri mărturisire,/ bun simţ, bun gust şi rugăciune/ - (vor trăncăni ceva de voturi,/ de moştenire de nebunul/ cel ciuruit de Glonţulescu,/ cel cu apucături şhogune)/ - aplică-le (pe dos) formula/ "x derivat egal cu unu"!
Te ajutăm, nici o problemă:/ avem ciocane, facem cuie,/ punem de ţepe, de alegeri,/ de film, de horă şi de puci/ - suntem puţini, dar stăm pe fază,/ ne doare fruntea amăruie/ de-atâţi capitalistozauri/ care-au pus Ţara pe chituci!
Tu, Libertateo... (fie-ţi mă-ta/ a dracului!)... ce te mai costă/ să descăpăţânezi muscoiul,/ că şi aşa e fără cap?/ - nu ţi se pare nesimţită/ devastatoarea lui ripostă/ când îngerii vor molotoave/ şi ribbentroape la proţap?
Tu vezi identitatea noastră/ cum stă pe munţi de marmeladă,/ pe munţi de fleacuri, în prostie,/ în drojdie, în baraboi...?/ Ca mâine vine primăvara,/ ca mâine vom ieşi pe drumuri,/ să ne strigăm toţi Voievozii/ (sătui de moarte) înapoi!
Ne dăm pe bancuri, pe iluzii,/ ascundem visuri pe dischete,/ am fost vânduţi fără ruşine, total,/ pe treizeci de arginţi!/ Hai, Voievozilor, Acasă,/ vă aşteptăm pe îndelete,/ cu turte, sare, poftă, cuie.../ cu dor, cu lacrămi şi cu minţi!