Din colecţia „Poezii găsite la Ipoteşti” - Viaţă şi moarte pe sârmă

* (echilibru indiferent) *

Vino pe sârmă, doamnă pasăre mov,
nu mai sunt păsări negre şi albe;
timpul şi sufletul meu au rămas acolo,
foarte departe sau foarte aproape!

Pământul se apropie de cer
sau cerul se apropie de pământ…
vino pe sârmă, doamnă pasăre mov,
cred că sânt cel ce sânt!

Să ştii că mă aflu acolo oricând;
orideunde ai veni, te aştept
cu ochiul meu drept în ochiul tău stâng,
cu ochiul meu stâng în ochiul tău drept!

Este frumos, este foarte frumos:
o rochie neagră şi una albă…
iată, se crapă de ziuă, se crapă de noapte,
de viaţă fără moarte se crapă!