Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" PÂNĂ CÂND (asimptotic poem)

!azi vin la tine să-ţi dau/ simplă şi pură o floare
dintr-un cuvânt botezat/ pururea: nu(mă)uita(re)!
!vin în secunda când stai/ şi lăcrămezi la fereastră
ca o muşcată de rând/ tristă sub steauă albastră!
!şi mă aştepţi până când/ vezi şi auzi că m-apropii
şi mă visezi până când/ mor şi salcâmii şi plopii!
!şi întinzi mâinile drept/ până m-atingi sufleteşte
şi mă iubeşti până când/ nimenea nu mai iubeşte!
!azi vin la tine să-ţi plac/ inima scumpă şi mare
azi vin la tine să-ţi scot/ ochii căprui la plimbare!
!şi să te duc tocmai când/ capătul lumii ne vede
cum aşezăm sacrosanct/ vecinic sărutul-pecete!
!cum ne-aşezăm în adânc/ flacăra noastră înaltă
şi ne oprim până când/ iarăşi începe să ardă!
!astfel gândesc şi închei/ astăzi această scrisoare:
azi am să vin să te iau/ şi-am să te dau la o floare!