Din colecţia "Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou" RECOMPENSĂ (luna de zece fără cinci)
Dragostea ta din stânga sufletului meu/ este imensă,
drept pentru care am să vin să-ţi dăruiesc/ o recompensă!
Te rog frumos şi elegant, comoara mea/ cea mai frumoasă,
în seara asta, pe la zece fără cinci,/ să fii acasă!
Să fii acasă, negreşit, căci chiar atunci,/ răsare Luna
la geamul tău, pe sticla căruia am scris/ întotdeauna:
"eu niciodată n-o să ştiu şi n-o să-nvăţ,/ sub nici o formă,
că viaţa nu se desfăşoară pe de rost,/ ci se transformă
în moarte sigură, banală, zi de zi,/ fără hodină,
când se va şterge orice gând şi orice vis/ şi-orice lumină...
şi tot, tot, tot va fi nimic, nimic, nimic,/ dintr-o bucată -
un TOTDEAUNA pur şi simplu şi egal/ cu NICIODATĂ!"
Dragostea ta din stânga sufletului meu/ nu se înclină,
drept pentru care am să vin să-ţi dăruiesc/ o Lună Plină!
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.