Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" MAI TARE CA PIATRA (de/spre Iertare)

(!) iertarea-i mai tare ca piatra, nu pot/ să nu dau iertare,
să nu cer iertare, să nu mulţumesc/ acelui mai mare (!)

(!) când lumea e plină de rău şi urât,/ greşeli şi păcate,
văz duhul blândeţii de sus şi de jos/ mai bun decât toate (!)

(!) văz duhul părinţilor duşi în pământ,/ în ceruri, în stele,
cum vine şi-mi iartă în suflet şi-n gând/ păcatele mele (!)

(!) când, noaptea, m-apasă ca lespedea, grea,/ vro mare durere,
mă uit la icoana din colţ şi-o aud/ pe mama cum cere,
primeşte şi-mi dă vorovire şi-mi dă/ lumina din care
culeg mângâiere şi dor şi curaj/ şi mir şi iertare (!)

(!) şi iar plec la drum şi dau primul salut/-sărut dimineţii,
şi iar mă îngăduie încă o zi-n/ păcatele vieţii (!)