Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” IN/CERCUIRE (dosarele XYZ)
Vino în cerc – am încercat o rază,/ însă a fost prea palidă, prea mică...
şi s-a tocit la prima învârtire.../ şi m-a cuprins, aşa, un fel de frică,
de panică, de grijă şi tristeţe/ că pot rămâne-n centru şi pot pierde
lungimea-ncercuirii, rostogolul/ din frunză verde înspre frunză verde!
(dacă nu vii, în lumea propriu-zisă/ n-am cum să mor...cu aria deschisă!)
Vino în cerc – am încercat o rază,/ însă a fost mai crudă şi mai lungă
decât îmi poate încăpea rotundul.../ şi m-a cuprins o adiere ciungă,
spăimântătoare, ca un fel de ştimă/ cu sânge verde şi cu părul verde...
şi-un zbârnâit ca dintr-un arc, departe.../ şi am rămas cu gândul că pot pierde!
(dacă nu vii, în lumea propriu-zisă/ n-am cum să mor...cu aria închisă!)
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.