CELĂLALT (despre celălalt)
Din colecţia "Cele mai clare poezii rămase tablou"
De când îl ştiu, ZICE CĂ-I CEL FĂRĂ FOLOS
şi fără haz...şi nu mai vrea să treacă printre
ce se numeşte relativ şi absolut,
nici să rămână, nici să iasă, nici să intre!
Cum să rămână-ntr-un aicea ordinar?
de ce să plece din acest infern – [pe care
(l)-a călărit spre-un paradis plictisitor] –
pe care (încă) tot mai stă (frumos) călare?
Unde să intre...când e-o poartă-n faţa lui,
pe care vede "stai", "pericol", "interzisă",
şi când aude-un glas de dincolo: aici,
(cum şi acolo)-i tot la fel "de bine" scrisă?!
De când îl ştiu, nu ştie ce-i, cine-i...şi cum
să nu mai stea (umil năuc) fără să fugă!?
Am încotro? (n)-am relativ, (n)-am absolut
şi niciodată NU POT ȘTI CE-I ÎNTR-O NUCĂ!
NEC PLUS ULTRA, Colecție
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.