Însemnări şi Resemnări (I)

Enigmaticul şi para/simpaticul moş Ion Mutelcă face parte din categoria rară a bărbaţilor spontani în replici, domoli la vorbă, iertători de greşeli şi de păcate, auto/persiflanţi, ajutători şi gata să sară în foc ori în iaz pentru năcazul abătut pe capul şi pe sufletul prietenilor/duşmanilor săi!

Nu plânge la înmormântări, însă nici nu râde la nuntă! Nu se plânge de greutăţile inerente vieţii! Îşi duce traiul cu două pensii: una de la Stat şi una de Veteran de Război! La cei nouăzeci şi şapte de ani, pe care i-a(m) sărbătorit ieri, în locuinţa sa de pe Aleea Zimbrului, arată foarte bine fizic! Psihic - bine echilibrat! Cu cele două pensii la un loc, nu adună nici o mie și juma de lei! Dar, cum spuneam, nu se plânge! Zilnic, îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru Sănătate... şi atât! Chiar dacă nevastă-sa, Maria Mutelcă, a murit de inimă rea, cum se zice-n mahalaua lui şi-n alte mahalale, şi chiar dacă fiică-sa şi fiu-său au plecat la muncă peste hotare, însă n-au mai venit şi l-au şi uitat, acest moşneag nu-i trist niciodată în prezenţa cuiva! În afară de mine, la sărbătorirea pe care am amintit-o au mai participat şi vechii lui şi ai mei amici, Vasile Cherpedin şi Costică Prăpăd! Fiecare s-a străduit să-i laude „tinereţea”, să-i admire luciditatea în preajma Cositoarei! Ştiţi care Cositoare, da? Înainte de a ciocni păhăruţele şi de a-i murmura eternul „Mulţi Ani Trăiască”, aniversatul ne-a cetit din Însemnările şi Resemnările sale! Ne-a cetit un text despre Moarte! Un fel de discuţie dintre el şi o interlocutoare imaginară!

Şi iacătă ce-am auzit!

„Ştiu, vrei şi tu, dar nu se poate!.../ n-am mai văzut aşa ceva!/ o am de mult, pe săturate!/ nu-ţi dau nimic din doamna mea!// Foarte frumoasă, lângă mine,/ şade picior peste picior!.../ poartă mătăsuri d-alea fine!/ dacă mă lasă, mă omor!// Şi o alint: ooo, cara mia,/ mi-s, fără tine, gol şi tâmp,/ nu-mi da încet melancolia,/ nu-mi stinge curcubeul strâmb!// Ştii până unde, scumpă doamnă,/ te joci cu mine şi mă plimbi/ şi numai tu ştii ce înseamnă/ să te iubesc în şase limbi: „je  t’aime!” „i love you!” şi „ti amo”!,/ „te quiero!” „ia tibia liubliu!”/ şi româneşte, monogamo,/ te dai la „eu”, mă dau la „tu”!// Deci, aşadar şi prin urmare,/ numai pe mine ea mă vrea!/ râzi, fugi, ascunde-te în zare!/ nu-ţi dau nimic din doamna mea!”//...

[Publicitate: „Învaţă-te să mori în fiecare zi, fără să te gândeşti la clipa morţii! Doar astfel vei ajunge să crezi că eşti stăpân pe Eternitate! Numai astfel vei ajunge să preţuieşti miracolul Vieţii!” - (Iolanda Cremene)]... (Stai să vezi!)

      Divina Tragedia, Colecție