SIDERURGISTUL (parodie după SERGENTUL lui V. Alecsandri)

Pe drumul de centură ce duce-n Combinat/ venea siderurgistul gândind anticipat:/ „până ajung acasă o să-mi îngheţe maiul,/ nevasta n-o să creadă că s-a blocat tramvaiul/ şi-o să mă ia la ture, ca pe o hahaleră.../ şi-apoi mă va trimite la sfeclă furajeră”!// Venea scrâşnindu-şi dinţii ca pietrele de moară/ şi tremura în haina-i Ăla/in De/doc, uşoară.../ păşea încet, nesigur, abia ducându-şi greul/ – făcuse o antenă, să vadă Chişinăul – / şi-n ochii lui antena era o bucurie/ că va să prindă ruşii, acasă, la soţie!// Purta pantofi Adidas, căciulă legendară/ – cadou de la bunicul său mort de astă-vară – / şi-avea la piept insigna „prieten al naturii”/ şi-un zâmbet machiavelic în colţurile gurii!// Mergea nervos şi singur, pe drumul cu hârtoape / când iată că aude în faţa lui, aproape,/ un mârâit andante, de ARO pe benzină,/ plin ochi cu un director frumos şi fără vină/ – era IJTL-ul mobilizat în grabă,/ investiga terenul, ca să se afle-n treabă – / în urma lui, o Rablă de Intervenţii, plină/ cu şufe, şi şoferul (cu nas de motorină)/ dădea cu girofarul la stânga şi la dreapta,/ să vadă vatmaniţa, să-şi recunoască fapta!// Directorul...în urmă privea din oră-n oră/ – la Combinat, în poartă, se încingea o Horă/ în jurul unui palid Dispecer de tramvaie,/ legitimat la Clubul „Efort – Apă de Ploaie”!// Directorul, deodată, îl vede pe Gavrilă/ – siderurgistul care mersese doar o milă/ şi se oprise, searbăd, alături, pe-o potecă,/ privind spre Cartierul departe ca o Mekă – /şi mult se ruşinează, coboară lent din ARO:/ – „Unde ai fost, străine?” – „La...”Nunta lui Figaro”!.../ – „Şi cum a fost acolo” – „Ei, cum să fie? Bine!”.../ – „Nu pot să cred o iotă! tu faci mişto de mine!/ prieten al naturii?! ce mare eşti! ce mare!/ cine ţi-a dat această insignă sclipitoare?”/ – „Mi-a dat-o Sindicatul!” – „Dar pentru care fapte?”/ – „Am mers pe jos, acasă, după tura de noapte!”// Directorul, atuncea, dă mâna cu Gavrilă!/ Nervos, siderurgistul i-azvârle o Pastilă:/ – „IJTL-ul vostru?! - Locul Întâi la toate!.../ vă fasoliţi degeaba!...tramvaiele-s blocate!.../rămâi cu bine, şefu’!...mânca-v-aş papagalul!.../ nu pot, din vina voastră, să văd Telejurnalul!”...// Directorul rămâne perplex, cu deştu-n gură!/Siderurgistul pleacă târând o-njurătură!//...Sigur că da! Acum nici tramvaiele nu mai circulă pe viaduct, dar nici Combinatul nu mai merge!...Ce mai tura-vura! Trai pe vătrai, dragi gălățeni! Nu?

Divina Tragedia, Colecție