Astăzi, la ora Zece (de/spre PRIMĂVARĂ)
Din colecția „Cele mai frumoase poezii rămase tablou”
sunt singur, peroanele-s goale,/ chiar nimeni nu are habar
că, astăzi, începe să vină,/ la zece, cu trenul mărfar?!
începe să vină, la zece,/ şi-aud că e singurul tren
şi ultimul tren de la vale,/ în timpul meu sec şi scalen!
odată – la zece, ştiu bine – / eram tot aici, pregătit –
a vrut să mai vină o dată, şi nu ştiu de ce n-a venit!
sunt singur, peroanele-s goale,/ nu-i cald, e frumos, nu e frig,
şi ceasul se suie, se suie/ – nu-i zece, mai este un pic!
am flori, am batistă, am lacrimi/ – atât am putut să adun
de când o aştept – când coboară,/ nu ştiu ce să fac şi să spun!
e astăzi, e zece – s-aude/ cum vine de mult şi domol –
se-ntâmplă, s-opreşte, văd bine:/ mărfarul e lung, trist şi gol!
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.