DUMNEZEU vrea să spună câteva CUVINTE (XX)

Cum scriam în rubrica/ziarul de vineri... suntem în apartamentul lui Ion Mutelcă, pe Scara Oschi, la etajul 3: subsemnatul, Costică Prăpăd şi Vasile Cherpedin! Dar şi un peruş, vai de penele şi de soarta lui! După ce că-i condamnat să stea toată viaţa în colivie, mai suportă şi Teroarea petardelor/ pocnitoarelor folosite de imbecili pentru ca să se „distreze” la sfârşit de an, pentru ca să întâmpine şi să primească Panarama numită Revelion! Cum scriam, numărul cestor „jucării” azvârlite pe ferestre se află în creştere continuă, deşi-i abia jurul amiezii! Başca, şi huruitul sinistru al tobelor conduse de nişte afumaţi cu „titlu” de „purtători ai obiceiurilor şi tradiţiilor populare”! Un vacarm indescriptibil, amestecat cu şi mai sinistrul urlet al unor câini tulburaţi de alde „homo bezmeticus”! Başca, şi claxoanele celor care nu mai încap cu automobilele pe trotuare, care se grăbesc să „prindă” nu ştiu ce şi nu ştiu cum, încărcaţi cu tot felul de sacoşe multe şi mari şi grele, de zici că vine Apocalipsa, nu începutul unui an cum au fost atâţia şi atâţia, dar fără atâta şi atâta debandadă!... Iată, stimaţi pământeni, se apropie seara! Balamucul se înteţeşte! Se apropie noaptea! Iureşul seamănă cu asedierea oraşului Stalingrad! Vine noaptea! Şi tuspatru ne întrebăm cum de mai suportă această BARBARIE autorizată! Apelăm Poliţia! Poliţia „sună” OCUPAT!... Ce bucurie pe scăfârliile noastre înfundate cu dopuri şi căşti antifonice, de parcă suntem într-un hangar unde se probează motoare de avion! De unde bucuria? E limpede pentru noi: credem că doamna Poliţie-i „ocupată” cu ordinea şi liniştea publică! Şi mai credem că vine să ne salveze, fără s-o mai sâcâim cu telefonul! Mă rog, avem acelaşi surplus de naivitate! Ne amăgim! Ne păstrăm iluziile, aşa cum ne îndeamnă moş Honore de Balzac!... Literalmente, ni-i frică să ieşim din bârlogul amicului nostru vulnerabil la ţicneală, cu liniştea/sănătatea sfărâmată de aceşti SĂRIŢI cu instrumente „legale” de tortură! Prin urmare, suportăm mai ceva decât Baiazid Ilderim „între/ţinut” în cuşcă de către mongolul Timur Lenk! Suportăm, adică ne „documentăm” la faţa locului, pe „viu”, dintr-o mie şi una de surse smintite, cum scrie/cere deontologia de scriitor la gazetă, nu?... Iacătă, se apropie miezul nopţii! Duhul şi Văzduhul Pământului dă-n clocot! Nebunia-i aproape generală! Nu se poate face/gândi altceva decât să „participi” - vrei, nu vrei - la „spectacolul” oribil, dat de „homo emancipatus”!... Parol, BARBARIA funcţionează perfect!... (Stai aşa!)
Divina Tragedia, Colecție
NEC PLUS ULTRA, Colecție