ULTIMUL CUVÂNT (dosarele XYZ)
Din colecția „Cele mai clare poezii rămase tablou”
(!) uite, ca o lance vine, ca o lance vine spre mine,
ca o lance aruncată de Dumnezeu –
nu mă poate ocoli, n-o pot evita –
vai de oasele sufletului meu (!)
(!) se apropie, o aud zbârnâind, şi o aud zbârnâind,
însă n-o văd cum arată –
o ştiu din cărţi cu poveşti şi poezie –
vai de carnea mea minunată (!)
(!) stau liniştit ca un obuz viu
în Marele Război de Apărare a Limbii Române,
cred că merit – cu vârf şi îndesat –
ultimul cuvânt care rămâne (!)
(!) gata, văd lancea, o simt în oasele sufletului meu,
în carnea mea expirată,
dar nu mă pot supăra pe Dumnezeu,
pe lumea de Apoi, pe lumea Cealaltă (!)





0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.