PLECARE SPRE MOLDO/IERI (rechizitoriu)

Din colecția „Cele mai frumoase poezii rămase tablou”

(!) de când aştept să moldo/vin acasă,
în moldo/vremea noastră cu opinci,
unde s-aude moldo/iarna lungă:
eu ning, tu ningi (încet) eu ning, tu ningi.
mereu visez că voi găsi acolo
(numai acolo) sanie şi cal,
să lunecăm (de tot) spre moldo/vară,
spre cercul nostru strâmb, extemporal,
spre tot ce poate (azi) să mai însemne
atunci, odată, veşnic, moldo/ieri -
aici şi-acum suntem striviţi cu ceasuri
mânate-n în gol de doamna Nicăieri (!)

(!) aici e trist, aici e altă ţară,
aici se dau de-a dura zei păgâni,
se strânge-n trup şi-n suflete blestemul
de-a fi furat fărâma de la câni,
de-a fi ucis la păsări des/cântarea,
de-a fi scuipat Moldova pe pământ,
de-a fi tăiat bătrânilor lumina
pe care ne-au adus-o din cuvânt,
de-a fi zvârlit (aşa) cu barda-n lună
şi-n Dumnezeu - hai să plecăm (de azi)
în moldo/timpul nostru - fără ceasuri,
să stăm de-a pururi muritori şi calzi (!)
NEC PLUS ULTRA, Colecție
Divina Tragedia, Colecție