DEGEABA sub STELE (despre ultima femeie sine qua non)

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"

Motto:
”ce frumos era - aveam o oră/ a noastră plină cu apă și flori,
stelele intrau una în cealaltă,/ privighetorile în privighetori!”
                                                                  (Corneliu Antoniu)

(!) îi spun că e bine să meargă/ pe calea cuvintelor mele,
dar ea rătăceşte pe drumuri/ şi plânge degeaba sub stele (!)

(!) îi spun să se-ntoarcă acasă,/ că noaptea-i frumoasă şi mare,
îi pun crizanteme la poartă/ şi am câine bun la intrare (!)

(!) s-aude talanga pe dealuri/ şi bruma cum iese din sine,
vin lupi să le dau de mâncare,/ şi păsări, dar ea nu mai vine (!)

(!) o strig pentru ultima oară/ să vină să-i fac jucărele,
dar ea rătăceşte de-a pururi/ şi plânge degeaba sub stele (!)
NEC PLUS ULTRA, Colecție
Divina Tragedia, Colecție