DOUĂ COBORÂRI (ardere de tot... cu cu poetul Mihai Eminescu)
Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
Motto: "Nu e păcat/ ca să se lepede/ clipa cea repede/ ce ni s-a dat?" (Mihai Eminescu - Stelele-n cer)
Aceasta-i clipa cea ne/fastă a plecării
spre-ncoace: CLIPA COBORÂRII ÎN LUMINĂ
de alt/ceva ne/cunoscut, de alt/ceva
ne/aşteptat, ne/răbdător...să nu mai vină
într-un prezent care se naşte, stă şi moare
cât ai clipi, fără-napoi, fără-nainte,
exact cât ţine veşnicia dintre două
alăturate, reci şi singure morminte!
Într-un prezent care n-a fost şi nici nu este
decât un fel de răzbunare triumfală
a rătăcirii, a iubirii şi-a uitării:
deşertăciune-n ring şi-n rochie de gală,
silabisind şi numărând paşii din cercul
dez/amăgirii...râde cinic şi se-nchină
n-aceeaşi clipă, la picioarele plecării
spre-ncolo: CLIPA COBORÂRII DIN LUMINĂ!





0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.