INVITAȚIE pe SÂRMĂ (dosarele Z)
Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
Auzi cum trece sufletul prin vreme
şi-alunecă spre geamurile tale?!...
El e trimisul sfânt al rătăcirii
şi-al veşnicei pândiri universale,
al mersului cu gândul şi cu pasul
prin gol, din hieroglifă-n hieroglifă,
prin tot ne/cunoscutul fără milă
şi împărţit al toţi, deopotrivă!
E pasărea rotundă, în plutire,
pulsând, măiastră, prin perfecţiune,
prin jocul sapiens al întâmplării,
prin pur şi simplul inimei-apune
şi prin candoarea inimei-răsare,
aşa, din pricini veci-fundamentale,
cu visul îndreptat, fără oprire,
mereu, stingher, spre geamurile tale!
Auzi suflarea?!... numai cine-aşteaptă
e-n stare s-o primească şi e-n stare
să-i facă loc şi cuib întotdeauna,
în crengi şi-n crengături fecundătoare,
în lumea asta şi în altă lume
cu vieţi şi morţi: enigme in/egale...!...
Deschide geamul, uită-te pe sârmă
şi vezi conturul aşteptării tale!
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.