AICI, adică NICĂIERI (pentru Bardaș Elisabeta - Respect!)
Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
Ţii minte dansul mut al întâlnirii
pe calea care duce într-o doară?! –
era tangou, sau vals, nici nu mai ştiu –
şi eu credeam că duce până-n gară!
Şi ce volute-n dârdora-ntâmplării
ne desenau portaluri spre uitare –
era frumos, foarte frumos era –
chiar auzeam „drum bun” la fiecare!
Şi că plecăm cu trenul tocmai unde
nu vine seara să te risipească –
dar auzeam şi râsuri şi plânsori
dinspre-adâncimea cea dumnezeiască!
Şi nimeni-nimeni nu se-ncumeta
să ne desprindă din acea-ncleştare –
era tangou, sau vals, nici nu mai ştiu –
din cel răspuns la orice întrebare!
Începe noaptea – poate să nu-nceapă? –
şi cât zadar...şi încă nici o gară –
suntem AICI, adică NICĂIERI –
ţii minte dansul, Umbra mea Amară?!
Divina Tragedia, Colecție
NEC PLUS ULTRA, Colecție
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.