CATHARSIS (mic... tratat de apropiere)

E mult pân-atunci! - se aude... şi zice:

e mult de atunci printre fire de iarbă,

printre fire de piatră... dar nu s-a sfârşit!...

mă uit: nu-s acolo!... mă uit: nu-s aice!...

e cald, foarte cald... şi începe să fiarbă!

Şi sunt chiar acum!... nu s-aude nimica!...

se vede cum fierbe, cum scade şi piere,

se vede aproape cum nu se mai vede!...

porneşte amurgul!... porneşte şi frica!..

şi ce-ndepărtare!... şi ce-apropiere!

Ce clocot!... e ultimul clocot!... nu pare

deloc să fi fost aşa mult prea/puţinul:

nici firul de iarbă, nici firul de piatră,

nici eu într-această vicleană-ntâmplare!...

ispita-i pedeapsă!... dulceaţă-i veninul!

Pun ochii pe jos şi pe sus... şi mă frige:

pandora-i o snoavă, lumina-i o chioară...

văd lacrimi pe irisul sfinxului trist!...

mă uit: sunt acolo!... mă uit: sunt ş-aice!...

şi-i rece... şi-i rece... şi-ncepe să moară!