DEMULT APROPIAT (la mormântul poetului Corneliu Antoniu - Respect)
Ziceai că Moartea-i floare la ureche,
atunci, într-un demult apropiat,
când ne uitam la nouri, peste fluviu,
şi auzeam „Hristos a Înviat”!
Ziceai că nu se poate Niciodată
nimic mai mult decât vrea Cel de Sus,
şi El ploua... eu te-auzeam alături:
ce multe, Doamne, mai avem de dus!
Ziceai că nu există resemnare
când totu-i sub Miracol, sub Frumos,
şi te-ascultam ca dintr-o Catedrală:
noi mergem înspre Naştere, pe Jos!
Ziceai că „Totdeauna” e-o-ntâmplare
a noastră despre ce-i Necunoscut,
şi eu nălţam privirile-nspre Ceruri,
spre Capătul cel dinspre Început!
Ziceai... şi mai ziceai cu lăcrămare
şi gând pios: „Hristos a Înviat”...!
Şi-s toate într-o Clipă... sunt şi-acuma
şi-atunci, într-un demult apropiat!
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.