CU MÂINILE ÎNTINSE (la mormântul mamelor noastre, hodinească-se în pace!)

(!) te-aşteaptă fântâna din vale,/ te-aşteaptă fântâna din deal,

cu mâinile-ntinse te-aşteaptă/ să vii, s-aduci sfântul Graal

al Dragostei tale de Mamă/ plecată în Sus şi în Jos,

să vezi unde-ncepe izvorul/ şi susură apa frumos

şi unde se-ntâmplă pornirea/ spre viaţă, spre-aici, spre acum,

spre setea ce mângâie chipul/ fântânilor noastre pe drum (!)

(!) fântânile toate-s bătrâne.../ şi toate-s aproape de cer -

toţi suntem bătrâni şi aproape/ puţini într-un timp efemer,

suntem sacrificiul-tributul/ acestei eterne-aşteptări,

acestui Graal al Iubirii:/ răspuns la atâtea-ntrebări

cu mâinile-ntinse spre Tine/ - când vii? oare cât mai amâni?

eşti ziua şi noaptea şi apa/ şi sufletul cestor fântâni (!)