Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” FUGA din GÂND (exordiu)
Moto:
„Nadir latent! Poetul ridică însumarea/ de harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi/ şi cântec istoveşte: ascuns, cum numai marea,/ meduzele când plimbă sub clopotele verzi!” (Ion Barbu – Joc secund)
De ce trăieşti gândindu-te că mori
devreme sau târziu sau totdeauna?
că ţi se face silă, uneori,
de cum răsare şi apune luna
indiferentă, rece la urât
şi la frumos şi la eternitate?
Nu-i mai uşor să fii, numaidecât,
nepăsător la cele ne/curate,
la toate cele sfinte şi păgâne
şi să nu-ntrebi, nicicând, ce (nu) rămâne?
Hai, fugi din gând, fii liber şi trăieşte
rost pământesc, nu mai simţi cereşte!
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.