MIC...TRATAT de RESEMNARE (dosarele XYZ)
Eu te visez cu TOTDEAUNA,/ tu mă visezi cu NICIODATĂ,
eu te pândesc pe drumul mare,/ tu te fereşti pe drumul mic,
eu am crezut că nu se poate/ ce s-a putut să nu se poată,
dar n-am pus lacăt la uimire/ şi n-am trecut la inamic,
n-am azvârlit cu barda-n lună,/ cu piatra-n singura MARIE
care-(mi) vesteşte ÎNVIEREA/ ca pe-o DIVINĂ TRAGEDIE!
Nu s-a putut să nu se poată/ abandonare-n holocaust,
nălţare-n flăcări (prin rugare)/ şi mormântare-n manuscris,
dar n-am ales vro tânguială,/ nici stricăciunea vrunui Faust
şi n-am (de)scris pe întuneric/ „iluminatul interzis”!
Eu te visez mereu APROAPE, tu mă visezi mereu DEPARTE:
un fel de altfel de CATHARSIS,/ devastator şi fără Moarte!
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.