Foarte uşor de Presupus (autodenunţ)

Eu sunt un imbecil umflat/ la propriu şi la figurat!
fac ha! ha! ha! şi sâc! sâc! sâc!/ teroare şi matrapazlâc!
părinţii mei? părinţii mei/... [la fel de ţăcăniţi (şi ei)
la fel de-analfabeţi şi proşti].../ m-au corcolit ca nişte cloşti,
mi-au dat de toate, cât am vrut.../ şi am ajuns un balamut,
un terchea-berchea, un strident/ ridicul cap zerovalent!
scuip, grohăi, urlu... deci exist:/ mi-s boss-umflat avangardist!

Nevasta mea? nevasta mea/... [la fel de sinceră (şi ea)]...
e boss-umflată permanent,/ dacă nu-i umbli la ghivent!
e foc şi pară, dacă nu-i/ administrez câte-un cucui!
câte-un croşeu la ficăţel,/ să nu mai spună să-s tembel!
să nu-mi mai iasă din cuvânt,/ dacă nu vrea s-o fac mormânt!
facem copii? sigur că da!/ nu ştim să facem ş-altceva!
ce iese? cum vedeţi mai sus:/ foarte uşor de presupus!