Drumul seminţelor spre purificare (despre fals)

Moto: "Cea mai mare umilinţă
             este să fii strivit de propria ta greutate"
                                    (Vasile Sevastre Ghican)

Sunt gata nunţile... sunt gata/ seminţele să-nceapă drumul
spre început, spre explodare,/ spre naştere, spre tot ce-a fost
să fie mugur, frunză... (verde).../ fruct, pândă, râvnă... (şi uscat)...
să-i fie scut... (deşertăciunii).../ leagăn şi tâlc şi adăpost!

Sunt gata nunţile... sunt gata/ să pună preţ pe numitorul
comun sub ochiul scump şi cinic/ şi chior şi tâmp al amăgirii,
al minciunirii că se poate/ când vezi şi-auzi că nu se poate,
că providenţei nici nu-i pasă.../ (şi de vacarm, şi de sictir i-i)!

Sunt gata nunţile... sunt gata/ să pună-n plic numărătorul
indiferent din golul care-i/ miraj, fleac, strâmb, şic, păcăleală,
şi să-l trimită-n dar sub capăt/ stângaci de mire şi mireasă...
cât fals în alb, cât fals în negru,/ cât sacru fals în catedrală!

Sunt gata nunţile... sunt gata/ (secrete sterpe) de-arătură,
taine fecunde-s aşteptate-n/ chip flasc să stea la vis, la plug...
sumă de falsuri... (cu-alb şi negru).../ seminţe reci şi colorate
încep (cu noimă) să-şi rostească/ înflăcărarea-n dans pe rug!