Mărul dinspre Nazareth (pastel preventiv)

Moto: "cică vine trenul singur şi scalen,/ vine să ne spună ultimul refren:/ nu mai vine, astăzi, trenul celălalt.../ nu mai are gară, nu mai are cald/ n-ochii celor care aşteptau, atunci,/ vorbe lăcrămate şi picioare lungi.../ celor care, iată, pun scrisori pe foc,/ visul şi urechea tristului Van Gogh!" (anonim folk)
 
Vino încet! vino încet!.../ în mărul dinspre Nazareth,
mugurii stau în sinea lor/ şi te aşteaptă până vor
vedea tocmai de mult că vii.../ şi-or da-n Florii, şi-or da-n Florii!
Şi-or da-n Florii, şi-n frunze-or da/ din ochii lor în Calea ta
cel gând...(mereu acelaşi gând).../ precum în Cer şi pe Pământ...
cel dor...(mereu acelaşi dor).../ uşor la greu, greu la uşor...
nu te grăbi, Plecarea mea!.../ nu te grăbi, Sosirea mea!...
Oare de ce să te grăbeşti,/ Fecioar-a Limbii Româneşti,
când mărul dinspre Nazareth/ stă fără timp şi foarte-ncet,
şi face poame pentru toţi?.../ ştiu că şi vrei, ştiu că şi poţi
să crezi puţin când e prea mult,/ să crezi mai mult când te ascult,
Sosirea mea (de tot) că vii.../ (să dea-n Florii, să dea-n Florii)...
fără de care umbra ta/ nu ar mai fi, Plecarea mea!