Doamna mea uitată printre maci (despre oprire)
Ce mai face vântul? tu ce faci,
doamna mea uitată printre maci?...
doamna mea din volburi nestemate
coase rochii la singurătate?!
din cicoare şi din pălămide
face poartă-n cale-mi şi-o deschide
ca să pot intra din depărtare
şi să pot ieşi la drumul mare,
unde-am s-o aştept încet şi bine...
dacă vine, dacă nu (mai) vine?!
Dacă bate vântul, doamna mea,
spune-i şoapte, stai în calea sa
şi opreşte-l, roagă-l cumsecade:
hai cu mine-(n visul meu)...şi bate
n-aşteptarea celui ce mă-ndeamnă
la oprire-n prima zi de toamnă,
când începe galbenul răpciune
să-i dea suflet morţii şi s-adune
astăzi cu ieri, tot cu nimic!...ce faci,
doamna mea uitată printre maci?
0 comentarii
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conținutul mesajelor pe care le postează și își asumă toate consecințele.
ATENȚIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conțin cuvinte obscene, anunțuri publicitare, atacuri la persoană, jigniri, amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislația în vigoare.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidențialitate conform regulamentului GDPR și cu Termenii și condițiile de utilizare ale site-ului.