Când omul sfinţeşte locul/ Expoziţia "Pro Boholţ" ne-adus în lumina Ardealului

A fost şi această ediţie a doua a taberei de pictură din satul ardelean Boholţ „un mic Barbizon”, după cum aprecia unul dintre participanţi, pictorul ieşean Mihai Coţovanu, făcând astfel trimitere la „şcoala” de pictură în aer liber, tabăra impresionistă a unui Corot sau Millet, frecventată şi de Grigorescu.
Dacă la prima ediţie, anul trecut, pictorii au surprins pe pânză peisajele, acum tabăra s-a dedicat portretului, sublimat, în culori calde, pictând parcă din lumină! Cum la Boholţ se păstrează intact vechiul port naţional, artiştii au putut conserva în imagini şi astfel de comori, fiind uimiţi şi de frumuseţea sărbătorii de Sânziene, la care au fost martori. Au pictat, dar au şi strâns schiţe şi amintiri care se pot transforma în lucrării viitoare.
Muzeul de Artă Vizuală a vernisat acum expoziţia în care, alături de Coţovanu, semnează artişti din ţară, precum Ion Aurel Gârjoabă, Cornelia Victoria Dedu, Marinela Măntescu Isac, Gavril Mocenco, Alexandra şi Tudor Meiloiu şi gălăţenii Teodor Vişan şi Raul Popa, cu toţii artişti expuşi în expoziţii şi colecţii particulare din ţară şi străinătate.
Întâlnirea a fost mediată de muzeograful Liviu-Adrian Sandu, doctor în arte vizuale, cel care la ediţia trecută a realizat un foarte realist portret sculptat al inginerului Vasile Joantă, un Mecena care susţine această tabără şi alte evenimente culturale.
Născut în vechiul sat ardelenesc, Joantă doreşte să înfiinţeze la Boholţ un muzeu de artă, cu lucrările de la tabere, încearcă să susţină un mic şantier arheologic al unei foste mănăstiri, care deţine 400 de hectare de teren, să organizeze conferinţe ştiinţifice şi chiar un traseu turistic făgărăşean. La vernisaj, a mărturisit că pentru a demara tabăra din satul „de pe Ardeal”, la poalele Munţilor Făgăraş, a fost stârnit de gălăţeanul Teodor Vişan. Numele satului vine de la Bucholz, traducerea în germană a cuvântului Făget - pădurice de fagi.
Evocând satul cu versuri din Vasile Militaru, la vernisaj, actorul Vlad Vasiliu şi cântăreţele folk Simona Grigore şi Marieta Telinoiu au adus un plus de emoţie serii.

Mecena este inginer… teolog

Sponsorul taberei, Vasile Joantă, a vorbit despre satul său natal, unde n-au fost nicicând iobagi. Românii fiind prezenţi acolo dinaintea colonizării saşilor, într-o vatră cu aproape şapte veacuri vechime şi „cu 250 de ani de şcoală continuă”, vizitată de trei ori de Iorga, depopulată în ultimele două decenii: sunt doar vreo 200 de case - „de numeruţuri”. Vasile al Priotesii, învăţător pe la 1785, primul dascăl al cărui nume a rămas consemnat, i-a fost strămoş sponsorului care a trecut de la inginerie la ezoterism. „Am terminat anul trecut la Teologie şi-mi pregătesc lucrarea de licenţă, că n-am dat-o, n-am avut timp. Este despre creştinismul românesc în primul mileniu, reflectat în istoriografia ortodoxă şi greco-catolică. Sper s-o termin până la vară”, am aflat de la dl Joantă, ortodox practicant şi sponsor de artă.