Şcoala Generală de Atunci (despre Maria)

Astăzi... (când mă uitam în sus
şi voiam să aud glasul Şcolii generale de Atunci)...
am auzit (o pasăre) că a murit Maria
în partea cealaltă a cătunului cu nume de zimbru,
când căuta (pe-o frunză de salcâm)
să vadă cât mai are până la capătul răbdării,
când a deschis pumnul şi a văzut că (tocmai) aici
se sfârşeşte înfăşurarea
şi începe desfăşurarea visului/gândului
pe care (niciodată) eu n-am îndrăznit să-l sfărâm!

Astăzi... (când mă uitam în sus
şi voiam să aud glasul Păsării generale de Atunci)...
am auzit (Şcoala) că Maria nu moare
în partea cealaltă a zimbrului cu nume de cătun...
[acest Animal/Cătun are numai o parte
şi numai o ne/răbdare, are o mie şi unu de salcâmi,
fiecare salcâm are o mie şi una de frunze...
şi are în podul palmei cele mai frumoase amintiri
înfăşurate şi desfăşurate continuu,
cu toate cele păcate... şi (totdeauna) fără de moarte]!