Fugiţi de taxiul GL - 09 GIW!!!

Stimaţi şi stimabili cetăţeni, nu luaţi exclamarea din titlu ca pe-o poruncă! Acceptaţi-o ca pe-o rugăminte! Ca pe rugămintea unui Stan Păţitul! Aveţi dreptul să faceţi ce vreţi cu banii dumneavoastră! Dacă vreţi să-i daţi unui escroc, nu fugiţi! Eu consider că trebuie ocolit! Eu consider că trebuie cât mai urgent neutralizate aceste hahalere cu taxi! Trebuie! Fiindcă, se vede şi se aude tocmai din Pătratul Bermudelor, acest soi de lichele a invadat  toate structurile, toate păturile, toate clasele, toate formele de organizare şi de conducere a României! Veţi spune, bineînţeles, că unii fură mai mult decât alţii! De acord, însă ticăloşii "mărunţi" alcătuiesc masa de manevră (maşinăria infernală de vot) a ticăloşilor "mari", aflaţi ori obsedaţi de a se sui pe diverse capre ale administraţiei de la orice nivel! Dacă tot închidem ochii şi dacă tolerăm apucăturile şarlatanilor mari, mijlocii şi mici, nu mai ajungem (în vecii vecilor) la nici un liman! Nu?
Vreau să vă relatez (pe scurt) ce am păţit cu şoferul taxiului din titlu, cum a vrut dumnealui să mă "frigă" la buzunar, ce aer nevinovat şi categoric a respirat instalaţia-i "demnă" de a fi încadrată (oricând) în orice categorie de găinari, pungaşi, nelegiuiţi, jecmănitori!...
Aşadar, duminică, 20 iulie, ora 15, sunt pe faleza Dunării, în parcarea de lângă "Trecere bac". Mă aflu însoţit de prietenul meu, domnul Emil Ion Batog, suflet şi inimă de diamant. Ne uităm după un automobil să ne care până-n Ţiglina IV, la biserica "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe". Şi, iată, vedem şi abordăm taxiul GL - 09 GIW. Şi vedem că şoferul acestuia nu are de gând să cupleze contorul de marcare a kilometrajului şi, implicit, a sumei de plată. Zice că-mi ia 10 (zece) lei... zice că, dacă-mi convine aşa, e bine... dacă nu, nu... ş. a. m. d!... Desigur, fac (şi eu) oleacă de "gât", că doar eu plătesc, nu?... În sfârşit, "omul" se convinge că nu-i cum vrea şi cum e obişnuit dumnealui, porneşte marcatorul şi plecăm. Pe tot drumul, discuţia a lunecat în pledoaria şoferului pentru toleranţă şi blândeţe, chiar în sugestii şi rugăminţi de bunătate şi iertare. La capătul cursei, iau bonul fiscal şi citesc: 4,8 (patru lei şi optzeci de bani)! Carevasăzică, namila voia să-mi ia cu peste sută la sută mai mult!... Şi mai şi "gângureşte" mieros, împăciuitor: "Hai, domnule, că eşti băiat bun... dacă aş fi ştiut că eşti de la biserică...!"... Aţi mai auzit atâta idioţenie? Ca şi cum trebuie să fii cu stea în frunte pentru a beneficia de serviciile unui taximetrist "cinstit"! Nu?